– Vezi:
– Instabilitatea articulației CMC
– Trapezul
– Reconstrucția ligamentului Interpoziția tendonului
– Anatomia CMC
– Artrita articulației CMC:
– articulația artritică cea mai frecvent implicată în mână;
– mai frecventă la femei (până la 1/3 din femeile cu vârsta peste 40 de ani, vor avea modificări de raze X);
– poate exista într-o formă localizată sau poate exista ca formă sistemică de artrită;
– forma primară este cea mai frecventă la femeile aflate în postmenopauză;
– forma sistemică poate fi cauzată de RA sau de gută;
– în raportul lui Moulton MJR și colab. (2001), autorii propun că o articulație MP hipermobilă poate avea un rol cauzal în dezvoltarea OA primară la baza degetului mare prin concentrarea forțelor asupra aspectului palmar al articulația trapeziometacarpală;
– la exemplarele afectate de DJD, centrul de presiune asupra articulației CMC s-a deplasat dorsal cu 56,8% din lungimea suprafeței trapeziale
cu flexiuni ale articulației MP de 30 ° (p < 0,01), comparativ cu 28,2% și 40,9% în pozițiile articulației MP hiperextinse și neutre, respectiv;
– la exemplarele cu osteoartrită moderată, 30 ° de flexie articulară MP a produs, de asemenea, cel mai mare centru de presiune trapezometrică dorsală (44,8%);
– totuși, acest centru de presiune nu a fost semnificativ diferit de centrele de presiune din celelalte poziții ale articulației MP.
– la specimenele nonartritice, centrul de presiune a fost din nou semnificativ mai dorsal, cu o flexie a articulației MP de 30 ° decât la celelalte poziții (p < 0.01).
– Flexia articulației MP a descărcat în mod eficient cele mai multe suprafețe palmar ale articulației trapeziometacarpiene, indiferent de prezența sau
severitatea bolii artritice în această articulație;
– prezența laxității hiperextensiei articulației MP poate identifica pts care sunt predispus la dezvoltarea artritei articulației CMC;
– poate beneficia de o intervenție timpurie pentru stabilizarea articulației MP și întârzie progresia naturală a bolii OA la baza degetului mare;
– la pacienții simptomatici cu o articulație MP hipermobilă , fixarea articulației MP în flexie fie prin atelare, fie prin stabilizare chirurgicală poate
ameliora simptomele articulației bazale prin redirecționarea forțelor articulației trapeziometacarpale departe de compartimentul palmar și către
aspectul dorsal sănătos al articulației;
– referințe :
– Influența poziției articulației metacarpofalangiene asupra articulației bazale de încărcare în degetul mare – Osteo-artrită în prima articulație carpo-metacarpiană; o investigație de 22 de cazuri.
– Osteoartrita la baza degetului mare.
– Artrita carpometacarpală a degetului mare.
– Osteoartrita articulației trapeziometacarpiene: fiziopatologia degenerescenței cartilajului articular. I. Anatomia și patologia articulației îmbătrânite.
– Osteoartrita articulației trapeziometacarpiene: fiziopatologia degenerescenței cartilajului articular. II. Modele de uzură articulară în articulația osteoartritică.
– Boala degenerativă a articulației trapezului: un studiu comparativ radiografic și anatomic.
– diferențial dx: (vezi: durere radială la încheietura mâinii)
– tenosinovita de deQuervain;
– tendinită FCR;
– tenosinovită flexorie stenozantă a FPL;
– tulburări asociate:
– sindromul tunelului carpian: poate fi prezent la până la 28% dintre pacienți;
– tenosinovita de de Quuervain: poate fi prezent la 5%;
– Examen fizic:
– compresia axială a metacarpianului pe trapez dă senzație dureroasă de măcinare;
– încercarea de a determina dacă durerea este legată de instabilitate vs artroză;
– degetul mare poate avea deformare de aducție (contractură de spațiu web)
– hiperextensie deformarea articulației MCP urmează adesea contractură de aducție;
– sensibilitate localizată asupra aspectului volar al degetului mare;
– fără declanșare în timpul flexiei degetului mare;
– fără durere cu flexia forțată a încheieturii mâinii;
– în caz de îndoială, o cantitate mică de anestezic local injectat în CMC articulația cu o rezoluție a durerii va confirma dx; – Clasificare:
– Stadiul I:
– îngustare ușoară a articulațiilor sau scleroză subcondrală;
– revărsat articular ușor sau laxitate ligamentară;
– nu sunt prezente subluxații și nu se formează osteofite;
– tratament implică AINS & imobilizare (care implică așezarea degetului mare în răpire);
– Etapa II:
– îngustarea articulației CMC & modificări sclerotice ale osului subcondral;
– poate exista formare de osteofite pe partea ulnară a suprafeței articulare trapeziale distale;
– poate fi prezentă o suluație ușoară până la moderată (cu baza primului metacarpal subluxat radial
și dorsal);
– tratamentul: reconstituirea ligamentului interpoziția tendonului:
– Etapa III:
– mai mult spațiu articular îngustare cu modificări chistice și os sclerotic;
– osteofite proeminente sunt prezente la marginea ulnară a trapezului distal;
– este prezentă o suluxare moderată cu baza primului metacarpal subluxat radial și dorsal;
– r pasiv este posibil să nu fie prezentă educție;
– scaphotrapezial poate prezenta artroză și poate exista o deformare hiper-extensivă a articulației MTP;
– tratament: LRTI;
– Etapa IV:
– există distrugere similară cu cea din stadiul III cu CMC;
– articulația scaphotrapezială are dovezi de distrugere;
– articulația CMC este de obicei imobilă și adesea pacienții au dureri mici;
– opțiuni de tratament: LRTI;
ref:
– Osteoartrita trapeziometacarpiană. Stadializarea ca motiv al tratamentului.
– Acordul interobserver al sistemului de clasificare Eaton-Littler și strategia de tratament a artritei articulației carpometacarpiene de la picior – Opțiuni chirurgicale:
– LRTI
– Trapezium Excision
– CMC Fusion:
– cele mai indicate pentru instabilitate dureroasă (în special cu hiplaxitate sytemică), și indicată pentru un bărbat tânăr activ cu artroză CMC izolată (și absența artrozei în articulațiile adiacente);
– degetul mare metacarpian este ținut în abducția palmară de 30-40 grade și 10- 15 grade de răpire radială;
– dezavantaje:
– pot predispune la durere și / sau artroză a articulațiilor adiacente;
– rata semnificativ ridicată de neunire (până la 50%)
– nevoie de prelungire turnare postoperatorie;
– referințe:
– Artrodeză articulară trapezieometacarpiană: o evaluare funcțională.
– Artrodeza articulației carpometacarpiene a degetului mare. O analiză a pacienților cu o perioadă postoperatorie lungă.
– Înlocuirea protetică:
– principala problemă este instabilitatea și luxarea protezei (poate apărea la 40% din degetele mari);
– referințe:
– Utilizare a implantului Swanson Silicon Trapezium pentru Tratamentul Osteoartritei Primare. Rezultate pe termen lung
– Înlocuirea articulației totale trapeziometacarpiene folosind proteza Steffee.
– Complicații pe termen lung ale artroplastiei siliconice trapeziometacarpiene.
– Studiu prospectiv de 1 an de comparare a protezei articulare cu artroplastia de interpunere tendinoasă tratamentul osteoartritei trapeziometacarpiene.
Tratamentul chirurgical al artrozei trapeziometacarpiene. Thompson JS. Adv Orthop Surg. 1986: 105-118.
Trapeziometacarpal-I – Simpozion: Sindromul durerii articulare bazale.
Artroplastia hematomului și distracției pentru osteoartrita articulației bazale a degetului mare: un studiu prospectiv, cu un singur chirurg, care include măsuri de rezultate.
Artroplastia articulară bazală și eliberarea tunelului carpian printr-o singură incizie: un studiu in vitro.