De Steven Gimbel, Ph.D., Gettysburg College
Teoriile lui Jung despre Inconștientul colectiv
Carl Jung a fost cel mai bun student și cel mai apropiat discipol al lui Freud, care a continuat mișcarea psihanalitică a lui Freud. Jung nu a văzut ochi în ochi cu Freud despre noțiunea de religie organizată. El a considerat impulsul religios ca fiind în mod natural și universal o parte a conștiinței umane. Credința sa în conștiința universală a fost diferența centrală dintre el și Freud, care i-a separat permanent pe cei doi.
În timp ce Freud nu a tolerat idei care erau împotriva lui, Jung a avut păreri diferite. El a fost de acord cu Freud despre subconștient ca depozit de dorințe primare. De asemenea, el credea în conceptul freudian că multe forme de nevroză erau rezultatul conflictelor dintre conștient și inconștient. Dar el a susținut că Freud nu a reușit să ia în considerare ceea ce el a numit „conștiința colectivă” ca o extindere a id-ului. Subconștientul uman nu este doar depozitul de experiențe și amintiri personale, ci și al întregii umanități. Toate ființele umane împărtășesc o minte subconștientă care stochează amintirile tuturor ființelor umane, vii și morți.
Potrivit lui Jung, purtăm amintirile strămoșilor noștri în subconștientul nostru. Folosim acest inconștient colectiv pentru a atribui structură și semnificație lumii.
Aceasta este o transcriere din seria video Redefinirea realității: implicațiile intelectuale ale științei moderne . Urmăriți-l acum, pe The Great Courses Plus.
Ce sunt arhetipurile jungiene?
Jung observase modele similare în imagini, personaje și evenimente care se repetă în mituri, religii și credințe culturale. Este puțin probabil ca aceste comunități și societăți să fi fost în contact unele cu altele, dar poveștile lor centrale au prezentat aceleași elemente cu aceleași roluri.
Jung se referă la aceste elemente centrale ca arhetipuri. De asemenea, el a numit aparițiile repetate ale acestor arhetipuri în culturi izolate una de cealaltă sincronicități.
Nu putem obține detalii specifice istoriei umane din inconștientul colectiv. Ceea ce obținem este un set de modele vagi sau arhetipuri. Mintea noastră interpretează lumea și evenimentele folosind aceste arhetipuri și dă sens lumii.
Diferențele pe care le vedem în trăsăturile specifice fiecărei culturi provin din faptul că fiecare cultură aplică aceste arhetipuri comune pe baza propriilor lor particularități geografice și istorice. Dar valorile centrale sunt deosebit de comune, atât de mult încât, nu putem crede că aceste culturi sunt independente una de cealaltă.
Potrivit lui Jung, aceste modele sunt văzute atât în mintea umană, cât și în întreaga lume. El îi numește noumena colectivă inconștientă.
Aflați mai multe despre înțelepciunea mulțimilor.
Noumena și fenomenele
Noumena a fost distinsă de fenomene prin Immanuel Kant în secolul al XVIII-lea. Potrivit acestui filozof german, fenomenele sunt experiența unui lucru de către om, iar noumena este un lucru real.
De exemplu, când ne uităm la un stilou, avem o imagine a acestuia și cred că știm ceva despre stilou. Dar imaginea nu are o manifestare fizică; este doar în mintea noastră. Nu există nicio modalitate de a ști că ceea ce este în minte este similar cu ceea ce creează acea imagine. Are într-adevăr aceleași caracteristici sau credem că funcțiile sunt aceleași? Potrivit lui Kant, metafizica nu este de nici un folos, deoarece avem doar acces la fenomene. Nu putem ieși niciodată din mintea noastră. Prin urmare, nu putem fi siguri de realitate.
Dar Jung a avut o altă idee. Pentru el, inconștientul colectiv conectează mintea cu lumea. Putem ajunge la realitate prin inconștientul colectiv, la care toate speciile umane sunt toate conectate. Jung a declarat că au existat coincidențe curioase care nu au putut fi explicate în timp ce nu erau complet aleatorii. Nu se pot întâmpla la întâmplare și trebuie să aibă o explicație. Le luăm ca semnale trimise de univers către noi. Jung credea că aceste sincronicități arată că acest inconștient colectiv ne leagă.
O altă similitudine între ideile lui Freud și Jung este că ambii studiază oamenii nu în vid, ci în raport cu alte entități. Pentru Freud, relația dintre tată și copil determină natura minții și comportamentelor umane.
Pasul final al lui Jung este acela că el respinge obiectul ca individ și consideră un tot unificat. Obiectul nu contează în sine; este doar un mod al realității colective mai mari.
Aflați mai multe despre de unde provin personalitățile oamenilor?
Întrebări frecvente despre Carl Jung și conceptul de conștiință colectivă
Teoria lui Carl Jung este inconștientul colectiv. El credea că ființele umane sunt conectate între ele și strămoșii lor printr-un set comun de experiențe. Folosim această conștiință colectivă pentru a da sens lumii.
Freud și Jung nu au fost de acord asupra unor aspecte cheie. De exemplu, Jung credea că religia este o parte naturală a conștiinței umane, dar Freud a gândit religia ca o formă de nevroză colectivă. De asemenea, Jung a crezut în conștiința colectivă, care a împărțit permanent cele două.
Potrivit lui Jung, arhetipurile sunt modele similare în imagine, personaje și evenimente care se repetă în mituri, religii și credințe culturale din diferite comunități, care este puțin probabil să fi fost în contact unul cu celălalt.
Jung consideră sincronicitățile ca apariții repetate ale arhetipurilor. Deoarece aceste apariții sunt văzute în culturi izolate fără nicio legătură între ele, Jung concluzionează că oamenii sunt conectați printr-un inconștient colectiv.