pe PinterestCreierul trimite semnale electrice sau impulsuri nervoase, pentru a declanșa mișcarea musculară. Mușchii se pot contracta sau se pot relaxa, în funcție de mesajul pe care îl primesc de la creier.
Tensiunea musculară apare atunci când un mușchi rămâne contractat în ciuda primirii de semnale de la creier care îi spun să se relaxeze. Dacă un mușchi rămâne contractat prea mult timp, acesta poate provoca durere.
Oamenii pot dezvolta tensiune a gâtului din numeroase motive. Cauzele frecvente ale tensiunii gâtului includ:
Postura slabă
Postura slabă poate afecta mușchii gâtului. Persoanele care se trezesc cocoțate peste computerul lor sau ghemuit pe scaun toată ziua pot observa o oarecare tensiune a gâtului după un timp.
Autorii unui studiu din 2016 care au implicat 126 de studenți au găsit o corelație între poziția capului înainte și durere și handicap crescute la nivelul gâtului.
Postura slabă poate determina greutatea capului să se deplaseze înainte și departe de centrul corpului, forțând mușchii gâtului să lucreze mai mult pentru a susține capul.
Ghemuirea peste un computer sau privirea în jos către un telefon nu numai că mișcă capul înainte, ci și forțează gâtul să se aplece cu el. Această îndoire poate extinde excesiv mușchii din partea din spate a gâtului, ducând la dureri și inflamații.
Dormitul într-o poziție greșită
Postura afectează corpul în orice moment, chiar și în timpul somnului. Persoanele care dorm pe stomac au tendința de a se odihni pe o parte a feței pe pernă. Dacă faceți acest lucru, puteți extinde excesiv mușchii de pe acea parte a gâtului.
Dormind cu perne mari, puteți ridica capul prea sus, forțând gâtul să se aplece înainte. Rămânerea în această poziție pe tot parcursul nopții poate duce la tensiunea gâtului în dimineața următoare.
Mișcări repetitive ale gâtului
Persoanele care efectuează mișcări repetitive pe tot parcursul zilei pot dezvolta tulburări repetitive ale mișcării.
În timp ce aceste tulburări apar de obicei la nivelul mâinilor, încheieturilor și umerilor, ele pot afecta și gâtul, conform Institutului Național pentru Tulburări Neurologice și Accident vascular cerebral.
Fără tratament, tulburările repetitive ale mișcării pot duce la durere, umflături și chiar leziuni permanente ale țesuturilor.
Măcinarea dinților
Bruxismul este o afecțiune în care oamenii mănâncă sau strâng din dinți în timp ce dorm. Măcinarea sau strângerea dinților pune presiune pe mușchii maxilarului și gâtului, ceea ce poate provoca tensiune la nivelul gâtului, durere și dureri de cap.
Aflați mai multe despre bruxism aici.
Leziuni
O persoană poate răni mușchii gâtului dacă ridică greutăți mari, practică sporturi de impact sau experimentează biciuri de la un accident de mașină.
Aceste tipuri de leziuni pot provoca ușoare până la severe tulpini musculare, care pot necesita tratament medical sau terapie fizică.
Tulpinile musculare netratate pot duce la dureri persistente ale gâtului și chiar leziuni permanente care reduc gama de mișcare și flexibilitatea gâtului.
Stresul
Stresul are un efect puternic asupra întregului corp. Când creierul simte stresul, acesta semnalează eliberarea mai multor hormoni, cum ar fi cortizolul și epinefrina. Acești hormoni cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială, precum și strângerea mușchilor.
Când o persoană suferă de stres în mod regulat, mușchii lor rămân tensionați și contractați pentru perioade mai lungi, ceea ce poate duce la tensiunea gâtului și a umărului.
Conform unui studiu din 2017 care a implicat 148 de persoane cu migrenă, aproape 67% dintre participanți au suferit și dureri de cap de tip tensiune și dureri de gât.
Acești indivizi au raportat, de asemenea, niveluri mai ridicate de stres, s-au angajat în mai puțină activitate fizică și și-au evaluat sănătatea slab în comparație cu participanții care au avut migrenă fără dureri de cap tensionate și dureri de gât.
Aflați mai multe despre diferența dintre o migrenă și o durere de cap aici.