Funcțiile manifeste sunt consecințele pe care oamenii le observă sau le așteaptă. Este declarat și înțeles în mod explicit de către participanții la acțiunea relevantă. Funcția manifestă a unui dans cu ploaie, folosită ca exemplu de Merton în Teoria socială și structura socială din 1957, este de a produce ploaie, iar acest rezultat este intenționat și dorit de către persoanele care participă la ritual.
Latent funcțiile sunt cele care nu sunt nici recunoscute, nici destinate. O funcție latentă a unui comportament nu este declarată, recunoscută sau intenționată în mod explicit de către persoanele implicate. Astfel, ele sunt identificate de observatori. În exemplul ceremoniei ploii, funcția latentă întărește identitatea grupului, oferind o ocazie regulată membrilor unui grup de a se întâlni și de a se angaja într-o activitate comună.
Peter L. Berger descrie o serie de exemple ilustrând diferențele dintre funcțiile manifeste și disfuncțiile latente:
„… funcția” manifestă „a legislației antigambling poate fi suprimarea jocurilor de noroc, „Funcția de a crea un imperiu ilegal pentru sindicatele de jocuri de noroc. Sau misiunile creștine din părți din Africa„ în mod evident ”au încercat să convertească africanii la creștinism,„ în ultima vreme ”au ajutat la distrugerea culturilor tribale indigene și acest lucru a oferit un impuls important către o transformare socială rapidă. Sau controlul Partidului Comunist asupra tuturor sectoarelor vieții sociale din Rusia „în mod evident” a fost să asigure dominarea continuă a etosului revoluționar, „în ultima vreme” a creat o nouă clasă de birocrați confortabili, neobișnuit de burghezi în aspirația sa rații și din ce în ce mai înclinate spre tăgăduirea de sine a dedicării bolșevice (nomenklatura). Sau funcția „manifestă” a multor asociații voluntare din America este sociabilitatea și serviciul public, funcția „latentă” de a atașa indicii de statut celor autorizați să aparțină unor astfel de asociații. ” „
În timp ce Talcott Parsons tinde să sublinieze funcțiile manifeste ale comportamentului social, Merton consideră că atenția asupra funcțiilor latente crește înțelegerea societății: distincția dintre manifest iar latentul îl obligă pe sociolog să depășească motivele pe care le dau indivizii pentru acțiunile lor sau pentru existența obiceiurilor și instituțiilor; îi face să caute alte consecințe sociale care să permită supraviețuirea acestor practici și să ilumineze modul în care funcționează societatea.