Cercetările privind televiziunea și filmele violente, jocurile video și muzica relevă dovezi fără echivoc că violența media crește probabilitatea de comportament violent atât în contexte imediate cât și pe termen lung. Efectele apar mai mari pentru forme mai ușoare decât pentru forme mai severe de agresiune, dar efectele asupra formelor severe de violență sunt, de asemenea, substanțiale (r = .13 la .32) în comparație cu efectele altor factori de risc de violență sau efecte medicale considerate importante de către comunitatea medicală (de exemplu, efectul aspirinei asupra atacurilor de cord). Baza de cercetare este mare; diverse în metode, eșantioane și genuri media; și consecvent în constatările generale. Dovezile sunt cele mai clare în domeniul celei mai cercetate domenii, violența în televiziune și film. Corpul tot mai mare de cercetări în domeniul jocurilor video dă esențial aceleași concluzii. Expunerea pe termen scurt crește probabilitatea unui comportament agresiv fizic și verbal, gânduri agresive și emoții agresive. Studii recente longitudinale la scară largă oferă dovezi convergente care leagă expunerea frecventă la mass-media violentă în copilărie cu agresiunea mai târziu în viață, inclusiv agresiunile fizice și abuzul soțului. Deoarece comportamentele criminale extrem de violente (de exemplu, violul forțat, asaltul agravat, omuciderea) sunt rare, sunt necesare noi studii longitudinale cu probe mai mari pentru a estima cu exactitate cât de mult expunerea obișnuită a copilăriei la violența media crește riscul violenței extreme. Teoria bine susținută definește de ce și când expunerea la violența mediatică crește agresivitatea și violența. Violența în mass-media produce creșteri pe termen scurt prin amorsarea scripturilor și cognițiilor agresive existente, creșterea excitării fiziologice și declanșarea unei tendințe automate de a imita comportamentele observate. Violența în mass-media produce efecte pe termen lung prin intermediul mai multor tipuri de procese de învățare care conduc la achiziționarea de scripturi agresive de durată (și accesibile automat), scheme interpretative și credințe care susțin agresivitatea despre comportamentul social și prin reducerea răspunsurilor emoționale negative negative la indivizi (de exemplu, desensibilizare). Anumite caracteristici ale privitorilor (de exemplu, identificarea cu personaje agresive), mediile sociale (de exemplu, influențele părintești) și conținutul media (de exemplu, atractivitatea făptuitorului) pot influența gradul în care violența mediatică afectează agresivitatea, dar există unele inconsecvențe în rezultatele cercetării. Această cercetare sugerează, de asemenea, câteva căi de intervenție preventivă (de exemplu, supravegherea părinților, interpretarea și controlul utilizării mass-media de către copii). Cu toate acestea, cercetările existente asupra moderatorilor sugerează că nimeni nu este complet imun la efectele violenței media. Sondaje recente arată o prezență extinsă a violenței în mass-media modernă. Mai mult, mulți copii și tineri petrec o cantitate excesivă de timp consumând mass-media violentă. Deși este clar că reducerea expunerii la violența media va reduce agresivitatea și violența, este mai puțin clar ce fel de intervenții vor produce o reducere a expunerii. Literatura de cercetare insuficientă sugerează că intervențiile contraatitudinale și de mediere parentală vor produce probabil efecte benefice, dar că intervențiile de alfabetizare mediatică de la sine nu au succes. Deși dezbaterea științifică asupra faptului dacă violența în mass-media crește agresivitatea și violența este în esență încheiată, rămân mai multe sarcini critice. Sunt necesare studii suplimentare de laborator și de teren pentru o mai bună înțelegere a proceselor psihologice care stau la baza, care în cele din urmă ar trebui să conducă la intervenții mai eficiente. Studiile longitudinale pe scară largă ar ajuta la specificarea amplorii efectelor violenței media asupra celor mai severe tipuri de violență. Satisfacerea provocării societale mai mari de a oferi copiilor și tinerilor o dietă mult mai sănătoasă în mass-media se poate dovedi mai dificilă și mai costisitoare, mai ales dacă comunitățile științifice, de știri, politici publice și divertisment nu reușesc să educe publicul larg despre riscurile reale ale mass-media -expunerea la violență la copii și tineri.
Leave a Reply