Tibet, telecomanda și în principal- Teritoriul budist cunoscut sub numele de „acoperișul lumii” este guvernat ca o regiune autonomă a Chinei.
Beijing revendică o suveranitate veche de secole asupra regiunii Himalaya. Dar fidelitățile multor tibetani aparțin liderului spiritual exilat, Dalai Lama, văzut de adepții săi ca un zeu viu, dar de China ca o amenințare separatistă.
Atenția internațională s-a concentrat asupra teritoriului în 2008 în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Beijing. Ciocnirile fatale dintre protestatarii anti-chinezi și autoritățile din Tibet au primit o largă publicitate, iar ștafeta torței din Londra, Paris și San Francisco a fost persecutată de protestele și cascadoriile pro-Tibet. / div>
China a trimis mii de soldați pentru a-și impune revendicarea asupra regiunii în 1950. Unele zone au devenit regiunea autonomă tibetană, iar altele au fost încorporate în provinciile vecine chineze.
În 1959, după o revoltă anti-chineză eșuată, al 14-lea Dalai Lama a fugit din Tibet și a înființat un guvern în exil în India. Majoritatea mănăstirilor din Tibet au fost distruse în anii 1960 și 1970 în timpul Revoluției Culturale a Chinei. Se crede că mii de tibetani au fost uciși în perioadele de represiune și legea marțială.
China acuzată de represiune
Sub presiunea internațională, China și-a ușurat controlul asupra Tibetului în anii 1980, introducând reforme „ușă deschisă” și stimulând investițiile.
Beijing spune că Tibetul s-a dezvoltat considerabil sub conducerea sa. Dar grupurile pentru drepturi afirmă că China continuă să încalce drepturile omului, acuzând Beijingul de represiune politică și religioasă. Beijingul neagă orice abuz.
Turismul și modernizarea în curs de desfășurare diferă de fosta izolare a Tibetului. Dar criticii Beijingului spun că tibetanii au puțin de spus în construirea viitorului lor.
China spune că o nouă legătură feroviară între Lhasa și provincia Qinghai din vestul Chinei va spori expansiunea economică. Este probabil ca legătura să crească afluxul de migranți chinezi.
„Reîncarnarea”
Budismul a ajuns în Tibet în secolul al VII-lea. Dalai Lama, sau Oceanul Înțelepciunii, este figura spirituală principală; Panchen Lama este a doua cea mai importantă figură. Ambele sunt văzute ca reîncarnările predecesorilor lor.
Selecția unui Dalai Lama și a unui Panchen Lama a urmat în mod tradițional un proces strict. Dar Dalai Lama și Beijing sunt în contradicție cu cea de-a 11-a încarnare a Panchen Lama, după ce au identificat diferiți tineri pentru rol. Alegerea lui Dalai Lama, Gedhun Choekyi Nyima, nu a fost văzută de la detenția sa de către autoritățile chineze în 1995.
Au existat contacte intermitente și indirecte între China și Dalai Lama. Liderul spiritual exilat pledează pentru o soluție non-violentă, negociată la problema Tibetului și acceptă noțiunea de autonomie reală pentru Tibet sub suveranitatea Chinei. China și-a pus la îndoială afirmațiile că nu caută independența.
China a acuzat și Dalai Lama incită la zeci de autoimolări care au avut loc din 2009 în rândul tibetanilor opuși guvernării chineze. El respinge acest lucru și a pus sub semnul întrebării eficacitatea unor astfel de proteste.
Economia Tibetului depinde în mare măsură de agricultură. Pădurile și pajiștile ocupă părți mari ale țării. Teritoriul este bogat în minerale, dar legăturile slabe de transport și-au limitat exploatarea. Turismul câștigă venituri importante.
Tibet dintr-o privire:
- Suveranitate: Dalai Lama spune că Tibetul este independent și are a fost colonizată. China spune că suveranitatea sa asupra Tibetului datează de secole în urmă.
- Ce este Tibetul? China consideră că aceasta este regiunea autonomă tibetană. Dalai Lama spune că ar trebui să includă provinciile învecinate cu populații tibetane.
- Represiune: Dalai Lama spune că 1,2 milioane de oameni au fost uciși sub stăpânirea chineză. China contestă acest lucru.
- Cultură: Dalai Lama spune că China a suprimat în mod activ identitatea tibetană. China recunoaște unele abuzuri, dar spune că ajută la revigorare a culturii tibetane.
- Dezvoltare: China spune că a adus îmbunătățiri în sănătate și economie. Dalai Lama spune că dezvoltarea a favorizat imigranții chinezi han.
- Răspuns internațional: nicio țară nu contestă în mod deschis revendicarea Chinei de suveranitate și China a blocat toate rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU asupra Tibetului de când Republica Populară a preluat controlul scaunul Chinei în ONU în 1971.
- Mișcarea Tibetului liber: cauza tibetană a câștigat simpatia indivizilor și a grupurilor, dintre care mulți fac campanie pentru ca un Tibet independent să prindă contur.